Continentul-Africa
Introducere
Africa este cel mai mare continent şi al doilea cel mai populat după Asia. La aproximativ 30,244,050 km ² (11677240 mi ²), inclusiv insulele adiacente, acoperă 20,3 la sută din suprafaţa totală a terenurilor de pe Pamant. Cu peste 800 de milioane de locuitori în 54 de ţări, aceasta reprezintă aproximativ 1/7 din populaţia lumii umane.
Etimologie
Numele Africa s-a format prin intermediul romanilor, care au folosit numele de Africa terra - "pământul Afri" (plural, sau "AFER" singular) -
LiveJournal Tags:
STATISTICIpentru partea de nord a continentului, în provincia Africa, cu capitala la Cartagina, astazi- Tunisia.
Originea cuvantului AFER poate veni fie de la:
fenician `departe, praf;
Afri, un trib berber-posibil-, care locuia în Africa de Nord, în zona Cartagina;
aphrike cuvântul grecesc, adica fara rece;
sau cuvântul latin Aprica, adica soare.
Istoricul Leo Africanus (1495-1554) a atribuit originea cuvantului phrike ca fiind cuvânt grecesc (f?? E,? Însemnând ", rece şi groază"), combinat cu prefixul , adica asa un teren liber de frig şi de groază. Dar schimbarea sunetul de la pH-ul la f în limba greacă este databil la aproximativ primul secol, astfel încât aceasta nu poate fi cu adevărat originea numelui.
Egipt a fost considerat o parte din Asia de către cei din vechime, şi primul atribuit în Africa de către geograful Ptolemeu (85-165 d.Hr.), care a acceptat Alexandria,ca prim- Meridian şi a făcut din istmul Suez şi Marea Roşie graniţa dintre Asia şi Africa
Geografie
Acesta include în conturul său remarcabil regulat o zonă, de C. 30244050 km2 (11677240 mi2), inclusiv insulele.
Separata de Europa prin Marea Mediterana, este unita cu Asia, la extremitatea nord-est de Istmul de Suez, 130 km (80 mile) la nivel. Din punctul cel mai nordic, Ras Ben Sakka în Maroc, un pic la vest de Capul Blanc, la 37 ° 21 'N, la cel mai sudic punct, Cape Agulhas în Africa de Sud, 34 ° 51'15? S, este la o distanţă de aproximativ de 8.000 km (5.000 mile), de la Capul Verde, 17 ° 33'22? W, punctul cel mai vestic, la Ras Hafun în Somalia, 51 ° 27'52? E, cel mai de proiecţie est, este la o distanţă (de asemenea, aproximativ) de 7.400 km (4.600 mile). Durata de coasta-line este de 26,000 km (16,100 km) şi de lipsa de cavităţi profunde ale mal este demonstrat de faptul că Europa, care acoperă doar 9,700,000 km2 (3,760,000 mile pătrate), are o linie de coasta, 32.000 km ( 19,800 km).
Istorie
Africa este cel mai vechi teritoriu locuit de pe pământ, rasa umană provenind din acest continent. Bone Ishango, carbon-datat la C. Acum 25.000 de ani, arată o concordanţă între în notaţie matematică.
De-a lungul umanitatii preistorice, Africa (ca si toate celelalte continente) nu au avut state, au fost în schimb locuite de grupuri de vanatori-culegatori. Mai târziu, agricultura a fost folosita în Egipt de-a lungul fluviului Nil. Egiptul a fost unul dintre primele state naţionale vreodată formate. Alte civilizatii Etiopia, regatul Nubian, şi regatele Sahel (Ghana, Mali, şi Sanghay). În căutarea pentru Regatul de Prester John, 14 exploratori din secolul european a ajuns în Africa.
În milenii înainte de secolul al XIX-lea, servitori şi sclavi au fost capturati prin negocieri cu liderii tribali. Această practică a fost răspândita pe intregul continent. Arabi şi europeni au avut posibilitatea de a captura milioane de africani şi de ai exporta pentru a fi folositi ca si forţe de muncă în jurul lumii în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de comerţul cu sclavi la nivel mondial, care a încetat de drept prin secolul al XIX-lea, în majoritatea ţărilor europene.
Dar, în acelaşi timp, iobăgia a fost încheiata în Europa, în secolul al 19-lea puterile europene imperiale au organizat o masivă "lupta pentru Africa" şi au ocupat cea mai mare parte a continentului, crearea de mai multe state coloniale naţionale, şi lăsând doar două naţiuni independente: Liberia , colonie negru americana, şi Etiopia. Această ocupaţie a continuat până după încheierea al doilea război mondial, când toate statele coloniale si naţiuni au obţinut treptat independenţa formală.
Astăzi, Africa este continentul, cu peste 50 de ţări independente, toate, dar din care 2 au încă frontierele întocmite în epoca de colonialism european.
Politică
Cele mai multe ţări occidentale pun limitări privind ajutorul naţiunilor africane.Aceste limitări sunt adesea folosite pentru a controla guvernele acestor tari africane, ca urmare, aceste ţări se intorc la surse financiare non-tradiţionale. China ofera din ce in ce mai mult ajutor financiar în Africa, în scopul de a asigura contracte pentru resursele naturale. Nu este de obicei nici o baza de prescriptie politică.
Economie
Africa este de departe cel mai sărac din lume continent locuit, şi mai mult, din pacate este, în medie, mai sărac decât a fost acum 25 de ani.
Raportul Naţiunilor Unite de Dezvoltare Umană 2003 (din 175 de ţări), a constatat că de la poziţia 151 (Gambia) la 175 (Sierra Leone), au fost preluate în totalitate de către ţările africane.
Ea a avut (şi, în unele cazuri încă are) o tranziţie instabilă şi nesigură de la colonialism, cu Războiul Rece şi a urmat creşteri ale corupţiei şi a despotismului fiind factorii majori care contribuie la situaţia sa economică precară. În timp ce creşterea rapidă în China şi India, şi o creştere moderată în America de Sud, a ridicat milioane, dincolo de viata de subzistenţă, Africa a stagnat, chiar şi merge înapoi în ceea ce priveşte comerţul exterior, investiţiile, şi venitul pe cap de locuitor. Acesta sărăcie are efecte pe scară largă, violenţă, şi instabilitatea – factorii se împletesc cu sărăcia continentului. De-a lungul deceniilor o serie de soluţii au fost propuse şi s-au încercat multe, dar nici un sistem de îmbunătăţire nu a demonstrat mult succes.
O parte a problemei este că ajutorul străin a fost în general folosit pentru a încuraja cultivarea culturilor , cum ar fi bumbac, cacao şi cafea, în loc de agricultura de subzistenţă. Cu toate acestea, în acelaşi timp, naţiunile industrializate au controlat preţurile acestor produse. De exemplu, costul real de producere a bumbacului în Africa de Vest este mai mic decât jumătate din cea a produce aceasta în Statele Unite, datorită costurilor forţei de muncă mai mici. Cu toate acestea, bumbacul american se vinde pentru mai puţin de cat bumbacul din Africa caci cultivarea bumbacului este puternic subvenţionată în Statele Unite. Ca urmare, preţurile acestor produse este aproximativ aceeaşi acum cum a fost în anii 1960.
Africa, de asemenea, suferă de zbor de capital. În general, orice venituri venite în naţiuni africane merg imediat inapoi de unde au venit, fie pentru că activele au fost vândute cu capital străin (petrolul fiind un bun exemplu), banii care vin sunt trimisi proprietarilor străini, sau banii sunt utilizati pentru a rambursa împrumuturile.
Demografie
Negri africani predomină în Africa sub-sahariană şi vorbitorii de limba Araba, arabo-berbere predomină în Africa de Nord. Există o mare varietate printre popoarele africane sub-sahariene (două extreme sunt in special Masai, care sunt cunoscuti pentru statura lor înalta, şi pigmeii care sunt cei mai scunzi în rândul adulţilor din lume).
În afară de grupurile nilotice din sudul Sudanului şi de unele grupuri nilotice din Etiopia şi o minoritate bantu din Africa, în Somalia, africani din partea de Nord-Est a continentului, în general, au un aspect diferit de cele din alte regiuni ale continentului, Africa de Vest a contribuit marea Majoritate acestor negri care au fost transportati în America ca sclavi. Vorbitori de limbi bantu predomină în sudul, centrul şi Africa de Est], dar există, de asemenea, mai multe grupuri nilotice din Africa de Est şi unele Khoisian indigene ("San" sau "Busmment") sau de oameni pigmeii din sudul şi Africa Centrală, respectiv. Vorbitorii Bantu predomină, de asemenea, în Gabon şi Guineea Ecuatorială şi se găsesc în unele părţi din sudul Camerunului şi Somalia de sud. In desertul Kalahari din Africa de Sud, oamenii sunt cunoscuti sub numele de boşimanii (de asemenea, "San", strâns înrudite, dar distincte de la "Hottentots") au fost prezenţi de mult. San sunt diferiti din punct de vedere fizic şi nu numai de ceilalti africani indigeni din Africa de Sud. "Pigmeii" sunt oamenii indigeni din Africa Centrală.
Limbi
De cele mai multe estimări Africa contine mai bine de o mie de limbi. Există patru mari familii de limbi native în Africa.
Limbile afro-asiatice sunt o familie de limbi aproximativ 240 de limbi şi 285 de milioane de oameni o vorbesc pe scară largă în întreaga Africa de Nord, Africa de Est, Sahel, şi Asia de sud-vest.
Familia Nilo-Sahariană limbaj format din mai mult de o sută de limbi vorbite de 30 de milioane de oameni. Nilo-sahariene sunt vorbite în principal, în Ciad, Sudan, Etiopia, Uganda, Kenya, Tanzania de nord.
Familia Niger-Congo limba acoperă o mare parte din Africa Sub-sahariană şi este, probabil, cea mai mare familie de limbă din lume în termeni de limbi diferite. Un număr important dintre ele sunt limbile Bantu vorbite în mare parte din Africa sub-sahariană.
Khoisan număra aproximativ 50 de limbi şi sunt vorbite în Africa de Sud de aproximativ 120 000 de oameni. Multe dintre limbile Khoisan sunt puse în pericol.Khoi si San popoarele sunt considerate originale locuitorii din aceasta parte a Africii.
Limbile din Europa au dobândit, de asemenea importanţă, engleză, franceză, portugheză şi spaniolă, sunt limbi oficiale în mai multe ţări, ca urmare a colonizarii.În Africa de Sud, care a fost unica in a avea un număr semnificativ de colonistii europeni, engleză şi afrikaans sunt limbile native vorbite de o parte semnificativă a populaţiei.
Cultură
Mai degrabă decât o cultură, Africa are o serie de culturi, care se suprapun.Distincţia mai convenţional este că între Africa sub-sahariană şi în ţările nordice de la Egipt către Maroc, care se asociază în mare parte cu cultura arabă. În această comparaţie, naţiunile la sud de Sahara sunt considerate a consta din mai multe domenii culturale, în special, din grupul lingvistic Bantu.
Diviziile pot fi, de asemenea, între Africa Francofonă şi restul din Africa, în special în fostele colonii britanice din sudul şi Africa de Est.
Arta africană reflectă diversitatea culturilor africane. Cea mai veche arta Africana a fost gasita in Niger, 6000 de ani veche, niste sclupturi, in timp ce Marea Piramidă din Giza din Egipt a fost cea mai inalta realizare arhitecturală din lume timp de patru mii de ani până la crearea Turnul Eiffel. Complexul etiopian de biserici monolitice la Lalibela, din care Biserica Sf. Gheorghe este reprezentativ, este considerată ca o altă minune a ingineriei.
Muzica Africana este una din formele de arta cele mai dinamice. Egiptul a fost mult timp un accent cultural al lumii arabe, în timp ce amintirea ritmurilor din Africa sub-sahariană, în special în Africa de Vest, a fost transmis prin intermediul comerţului cu sclavi Atlantic la blues moderne, jazz, reggae, rap, si rock and roll.Muzica moderna a continentului include cântarea corală extrem de complexa din Africa de Sud şi ritmurile de dans ale soukous, dominate de muzica Republicii Democrate Congo. O dezvoltare recentă a secolului 21 este apariţia de hip hop din Africa, în special, o formă din Senegal este amestecat cu mbalax tradiţional.Recent, în Africa de Sud, o forma de muzica house cunoscut sub numele de Kwaito sa dezvoltat
Religie
Africa este locul, la o mare varietate de diferite grupuri religioase. Ca şi în restul lumii,la inceput, multe religii s-au învârtit în jurul animismului şi cultul strămoşilor. Credinta traditionala a fost divizia din lumea spirituală în ajutor şi dăunător. Spiritele utile includ spiritele strămoşilor, care ajuta descendenţii lor iar spiritele puternice, care protejeaza comunitati intregi de catastrofe naturale sau atacuri ale dusmanilor. Spiritele dăunătoare includ sufletele victimelor care au fost ucişi si ingropate fara ritualuri funerare adecvate şi spiritele utilizate de către medii ostile de a provoca boli, printre duşmanii. În timp ce efectul acestor forme timpurii de închinare continuă să aibă o influenţă profunda, sistemele de credinta au evoluat si s-au interacţionat cu alte religii.
Formarea Regatului Vechi al Egiptului, în al treilea mileniu î.en a marcat primul sistem complex religios de pe continent. În jurul secolului al noualea î.Hr., Cartagina (în prezent Tunisia) a fost fondata de fenicieni. Cartagina a devenit un important centru cosmopolit al lumii antice, în care divinităţile de la vecina Egipt, Roma şi oraşul etrusc-state s-au închinat.
Biserica Etiopiana Ortodoxa dateaza din secolul al patrulea CE şi a fost astfel una dintre primele biserici creştine. Expansiunea Islamului în secolul al şaptelea a fost mult mai cuprinzător caci musulmanii au cucerit întreaga Africa de Nord a Deşertul Sahara. Între 640 şi 710, arabii au cucerit Africa de Nord. Începând cu Egiptul, au stabilit Mogdishu, Melinde, Mombaza, Kilwa, şi Sofala. Islamul a urmat comerţul maritim pe coasta Africii de Est, în timp ce Islamul a fost difuzat prin desertul Sahara în interiorul Africii, de catre comercianţi musulmani. Musulmanii au fost, de asemenea, printre popoarele din Asia care s-au stabilit în zonele Africane ocupate de Marea Britanie.
