Bushman (Ju/”Hoansi-San) din Namibia

Astazi 21 Mai, inainte de a spune La Revedere Namibiei am mers 200 de Kilometrii prin Jungla Namibiana sa vizitam un trib de Bushman sau San cum le mai spune in alte regiuni. Drumul, daca pot sa-i spun asa, a fost mai mult o carare prin tufisuri, cu nisip foarte uscat si moale de 30-40 cm, o carare care nu stiam exact unde duce si daca se v-a termina vreodata. Terracanul, l-am cuplat pe 4x4 si ne-a dus cu succes unde trebuia, fara probleme. Mai scartaia si trosnea una alta, iar lucrurile din masina aveam impresia ca le pierdem dar am ajuns si ne-am intors cu bine. La capatul drumului ne-a asteptat un Bushman care a fost ghidul nostru pe intreaga vizita. Din fericire vorbea putin engleza si ne-am inteles destul de bine. Stiam cate ceva despre ei, ca au fost folositi in armata Sud Africana pentru a descoperii minele si a “traduce “urmele de pe pamant lasate de inamici. Sunt o natiune foarte blanda, mici de statura si atleti, fara un pic de grasime, traiesc foarte primitiv dar fericiti , fara probleme si stresuri. Bushmanii sunt primii locuitori ai Sudului Africii si s-a descoperit ca ei sunt stramosul comun al omului. Si in ziua de astazi traiesc din vanatoare si cules de fructe. Traiesc intr-o armonie perfecta cu natura si o respecta foarte mult. In mijlocul desertului stiu unde sa gaseasca apa sau mancare fara nici o problema. Vaneaza cu niste arcuri foarte mici si sageti la fel de mici care sunt imbibate intr-un fel de anestetic care adoarme prada si inainte de a sacrifica animalul, stau si vorbesc cu el si ii explica ca de fapt el nu vroia sa il omoare dar trebuie sa-si hraneasca familia. Limba de comunicare este bazata pe clikuri si suna foarte hazliu pentru noi. Problema este ca multe cuvinte nu le au pentru multe lucruri si asta demonstreaza ca daca nu au cuvinte pentru lucruri nu au nevoie de ele. Vocabularele lumii civilizate se imbogatesc cu zeci sau sute de cuvinte anual, deoarece lucruri noi apar. In lumea lor simpla vocabularul este acelasi de mii de ani.

Am facut foc cu doua bete…Ghidul nostru…eu nu sunt mare…va dati seama ce mici sunt ei…

Experienta a fost uimitoare si am realizat ca nu trebuie sa ai posesii sa traiesti fericit atata timp cat esti multumit sa ai atat cat iti trebuie si ai nevoie si nu mai mult. Stresul vine de la dorinta de posesie si de la dorinta de a avea mai mult de cat este necesar.

Astazi am invatat cum sa fac foc cu doua bete de lemn si spre surprinderea mea am si reusit. Am fost foarte mandru de mine, trebuie sa admit. Ma bucur mult ca pot sa impartasesc experientele acestea cu voi si va multumesc pentru suportul acordat si interesul aratat fata de expeditia noastra.

Maine 22 Mai vom mai face un tick pe masina deoarece trecem in Botswana. Africa de Sud si Namibia va spunem La Revedere. Avem 18 zile de la inceputul expeditiei si 5300 Km.

Pentru a vedea intregul album de fotografii apasa te rog pe linkul de mai jos:

https://picasaweb.google.com/103958208108855646625/21052012NamibiaBushmen